Thursday, April 13, 2006

HALOTHERAPY –adjuvant therapy in the treatment of respiratory disorders

SALTMED - Dry Salt Inhaler (Dry Particles Inhaler)

The natrium ionis responsible for::
Ø fluidification of the bronchial mucus due to normalization and quantitative increase of the serous layer
Ø activation of the ciliary movements ( this also occurs in chronic smokers, which present impaired ciliary motility ),thus improving the muco-ciliary clearance
Ø a decrease of the inflammatory edema of the medium meati leading to repermebilisation and sinus drainage



THERAPEUTIC ACTION
ð finely micronized NaCl (0.5-5µ) is easily inhaled and deposits in the upper and lower respiratory tract. *
ð then it dissolves in the mucus serous layer lining the airways
ð fluid from the interstitial tissue is drawn towards the lumen through a local increase in osmotic pressure thus decreasing the inflammatory edema and increasing the fluidity of the sol layer. The more fluid mucus is easier mobilized towards the posterior pharynx where is either swallowed or epectorated.



SALTMED achieves

ü a decrease in inflammation
ü an amelioration of the nasal obstruction,increasing the permeability of superior airways
ü a fluidification of the respiratory secretions
ü an amelioration of subjective symptomatology including sleep quality



Increases the life quality
Reduces the hospitalization days(relapses)


* It was observed that dry salt particules do not trigger bronchoconstriction.



THERAPEUTIC INDICATIONS
The therapeutic indications are: acute and chronic inflammatory diseases of the respiratory airways such as: otitis, sinusitis, rhinitis, allergies of the respiratory airways, asthma, COPD (chronic obstructive pulmonary disease).

CONTRAINDICATIONS AND SIDE EFFECTS
There are not absolute contraindications.
However, some patients may complain of dryness of the pharynx (patients with A or E vitamin deficiency are at particular risk). Vitamin therapy and proper hydration usually solve this problem

CAUTIONS / INTERACTIONS / SPECIAL INSTRUCTIONS
These are not necessary in this case.

HOW TO USE THE SALTMED / ADMINISTRATION
This device should be used under physician’s advice in addition to the adequate medication for the condition being treated. Usually, the treatment consists of one or two 30 minutes sessions per day.

.


INSTRUCTIONS FOR USE

The filtering cartridge should be removed from the storage package; the pump hose is to be attached at the inferior end and the mask at the superior
The filtering cartridge is pulled out from the package in which is stored with the drying agent. The hose which comes from the pump is placed to the inferior part and the mask is placed to the superior part.

ATENTION! The cartridge should be kept in an upright position while the device is used, in order to assure an airflow through the salt layer. This is neccesary in order to obtain the therapeutical effect.

Before first use it is recommended to start the device for 30- 60 minutes, fixed to a prop, so that the filtering cartridge to be in vertical position in order to eliminate any salt powder formed during the transport. Before use please check if the “boiling” process of the particle layer follows the starting of the air pump. This may not happen if:
· the air pump is out of order and must be checked
· the cartridge is moist (see *)
The cartridge should be stored in its well closed package along with the bag of drying agent (silica gel) in order to ensure the dryness of the cartridge after each use. If the humidity exceeds 60%, the inadequate preservation of cartridge leads to blockage of the particle layer and to the loss of therapeutic effect.

* Moist cartridge - place the cartridge in the maintenance package in the presence of the silica gel bag for 10- 20 h. Then, shake the cartridge in order to unbind the particles of the inferior layer and test using the air pump. The blue colored silica gel particles will change their color to pink over time; when this happens the cartridge should be replaced.
The device should not be used or stored in humid or dusty environments
The change of cartridge
The cartridge should be changed after three months following first use in order to achieve the optimal parameters.

Aeroionizarea forţată a aerului din incăpere ca si terapie adjuvanta in terapia astmului si bronsitei cronice

Prof.dr. V Tudorache*, Şt. Mihăicuţă*, Rodica Potre*, Anca Kigyosi**
*Clinica de Pneumoftiziologie; **Catedra de Informatică medicală – U.M.F. Timişoara

Rezumat
Obiectiv: evaluarea impactului aeroionizării (NaCl) forţate a aerului din încăpere, ca terapie adjuvantă în bronşita cronică şi astm, folosindu-se un aparat de producţie autohtonă.
Protocol: studiu placebo controlat cu durata de 12 luni. Localizare: bolnavi din evidenţa ambulatorului clinicii de pneumologie şi de la un cabinet de medicină de familie.
Participanţi: 30 de bolnavi (9 F şi 21 M) suferind de bronşită cronică simplă (11) şi astm bronşic (19) asociat cu rinită alergică. Bolnavii au fost repartizaţi în 2 loturi, lotul I (studiu), care a inclus 17 pacienţi şi lotul II (placebo), care a cuprins ceilalţi 13 pacienţi cu distribuţie pe vârstă, profil patologic şi tratament standard comparabile.
Variabile măsurate: parametrii spirometrici bazali (VEMS, CVF), numărul de recurenţe, necesitatea medicaţiei simptomatice, indici de calitate a vieţii.
Rezultate: la lotul de control s-a observat o minimă ameliorare a VEMS (creşteri cu 11%), ameliorarea scorurilor clinice (diminuarea tusei, cantităţii de spută, congestiei nazale, pruritului ocular etc). Efectul acestor modificări s-a reflectat în îmbunătăţirea calităţii vieţii, reducerea internărilor şi diminuarea apelului la medicaţie simptomatică.
Concluzii : ca tratament adjuvant, aeroionizarea forţată a aerului, deşi nu îmbunătăţeşte semnificativ funcţia pulmonară, ameliorează totuşi calitatea vieţii bolnavilor şi diminuă rata internărilor anuale. De remarcat facilitatea metodei: fără riscuri, ieftină şi adaptată la spaţiul de locuit.

Introducere
Creşterea morbidităţii persoanelor care suferă de o boală inflamatorie a plămânului, precum astmul sau bronşita, este asociată cu creşterea poluării particulate. Una din ipoteze, presupune că particulele aeropurtate inhalate pot amplifica inflamaţia tractului respirator prezentă în aceste boli, înrăutăţind simptomatologia. Dar penetrabilitatea unui agent inhalat depinde de tipul de specificaţie (aerosol, pulbere uscată), caracteristicile agentului (concentraţie/tonicitate, diametru aerodinamic), condiţiile de aerosolizare (nebulizator ultrasonic, sau cu IPP etc), precum şi de gradul obstrucţiei bronşice prezente în momentul inhalării aerosolului (Barry P, Fouroux B - 2000). Plecându-se de la aceste considerente, în valorificarea căii aeriene au făcut carieră diverse dispozitive (MDI, diskhalere, turbohalere) şi substanţe (bronhodilatatoare şi antiinflamatorii, culminând cu corticoizii) (Boe J, Dennis J – 2000). Dar preţul ridicat al acestor medicamente şi manevrabilitatea dispozitivelor de inhalare, a repus în discuţie şi alternative adjuvante prin care agenţi fiziologici (soluţii normotonice de NaCl), sau farmacologici (sulfat de magneziu, manitol, furosemid) ieftini şi administraţi prin metode simple (speleoterapia, inhalarea din nebulizatoare, cu sau fără mască, simple vaporizatoare, etc), vizează aceleaşi obiective: diminuarea inflamaţiei, a hiperreactivităţii bronşice, revigorarea clearanceului muco-ciliar etc (Kugelman A, Durand M – 1997). Pornind de la beneficiile incontestabile ale speleoterapiei (utilizarea minelor de sare în tratamentul sindroamele obstructive bronşice), s-a căutat creerea unor microclimate care să „simuleze” condiţiile din mină. Studiul nostru se înscrie în această ultimă categorie, unde sarea din mină este plasată într-un aparat care o vehiculează în mediul ambiental.

Material şi metodă
Obiectivul studiului a fost evaluarea impactului aeroionizării forţate a aerului din încăpere, folosindu-se un aparat de producţie autohtonă: SALIN, produs de Biotehnic SA Buzău.
Principiul de funcţionare al aparatului constă în trecerea forţată a aerului printre plăci cu depunere microcristalină de sare, ceea ce conduce la modificări în compoziţia şi calitatea aerului datorită fenomenului de sublimare a sării.
Participanţi: 30 de bolnavi (9 F şi 21 M) suferind de bronşită cronică simplă (11) şi astm bronşic (19) asociat cu rinită alergică. Bolnavii au fost repartizaţi în 2 loturi, lotul I (studiu), care a inclus 17 pacienţi şi lotul II (de control, placebo), care a cuprins 13 pacienţi cu distribuţie pe vârstă şi profil patologic comparabil (tabelul I). La lotul I, aeroionizarea a fost asociată tratamentului standard şi s-a realizat în camera de zi sau dormitor, iar la lotul II, aparatul a funcţionat fără introducerea plăcilor de sare, bolnavii rămânând numai cu tratament convenţional (studiu placebo controlat).
Au fost incluşi numai bolnavi aflaţi în stadiul II şi III de astm. Am procedat la o astfel de selectare cu scopul de a limita cât mai mult erorile care pot fi induse de caracterul intens fluctuant al formelor intermitente sau uşoare (stadiu I), cât şi de subaprecierile datorate fenomenului de toleranţă clinică mai frecvent în stadiile IV-V. Din aceleaşi motive s-au selectat numai bolnavii aflaţi în stadiul II de bronşită (conform clasificării Internaţionale de la Stocholm-1999), adică bronşita cronică simplă, cu funcţie pulmonară moderat alterată (VEMS > 50%), fără comorbiditate, malnutriţie, sau uz cronic de steroizi, fără colonizare bronşică cu germeni intens patogeni (enterobacteriacee, Ps aeruginosa) şi frecvente exacerbări. (tabelul I).
Tabelul I. Structura loturilor de studiu


Localizare: bolnavii au provenit din evidenţa ambulatorului clinicii de pneumologie şi de la un cabinet de medicină de familie.
Protocol de studiu: diagnosticul şi monitorizarea au fost efectuate de către un medic pneumolog. Urmărirea de rutină s-a efectuat la fiecare 2 luni (cu excepţia spirometriei care s-a efectuat la start, la 6 şi la 12 luni), cât şi ori de câte ori acest lucru era solicitat de pacienţi sau de medicul generalist. Durata totală studiului a fost de 12 luni.
Aparatul a fost amplasat lângă patul bolnavului, la o distanţă nu mai mare de 1 m, cu fereastra de exhalare orientată spre capul bolnavului. Durata de funcţionare a fost de minimum 8-10 ore/zi, la treapta ultimă (12) sau penultimă (9) de intensitate, cel puţin pe durata nopţii; camera a fost menţinută cât mai închisă (uşi, ferestre); toate acestea având scopul de a creşte cât mai mult concentraţia aerosolilor de Na. La fiecare 3-4 luni, s-a schimbat setul de plăcuţe din interiorul aparatului.!!! (inclusiv placebo).
Durata de observaţie lungă de 12 luni ne-a permis să apreciem cât mai corect recidivele, deoarece ambele boli, dar mai ales astmul este cunoscut ca având o evoluţie fluctuantă importantă, modulată de variaţi factori: expunerea la antigene, sezonul, poluarea atmosferică, statusul vaccinal etc.
Variabile măsurate: parametrii spirometrici bazali (VEMS, CVF), PEF, numărul de recurenţe, necesitatea medicaţiei simptomatice, indici de calitate a vieţii.
S-a aplicat un chestionar de evaluare a scorului clinic, - obstrucţia bronşică, semnele de rinită, - modificat după Elisabeth Juniper (Juniper E, O’Byrne P et al., 1999 şi 2000). (tabelul II).
Pentru stabilirea scorurilor şi clasarea în diferite stadii, în prima lună a studiului s-au urmărit exclusiv parametrii clinici, iar în ultima săptămână a primei luni s-a întrerupt tratamentul specific antiastmatic/bronşitic, monitorizarea clinică fiind dublată şi de cea funcţională, prin asocierea PEF-metriei (valoarea PEF a fost raportată procentual la valoarea ideală).
Aceste variabile au fost analizate la start, iar monitorizarea clinico-funcţională la fiecare 2 luni, a vizat evaluarea scorurilor clinice, necesitatea de b2-agonişti, funcţia pulmonară (PEF ± VEMS), recidivele anuale.
Bolnavii au primit tratamentul de fond standard, corespunzător treptei de severitate (în astm), cât şi cel convenţional al bronşitei cronice, inclusiv vaccinările (antigripală şi antipneumococică).

Rezultate
Procedura este bine tolerată, doar 3 bolnavi au amintit de zgomotul de fond pe care-l emite aparatul; deşi discret disconfortant, nu a determinat pe nimeni să renunţe la tratament. Aparatul este facil de manipulat şi extrem de ieftin: plăcuţele au fost înlocuite de 2 ori pe an, iar consumul de curent zilnic este nesemnificativ.
Dintre simptomele înregistrate atât la astmatici cât şi la bronşitici, tusea a fost cea mai frecventă: 74%, respectiv 84%. Tusea predominent matinală a avut un caracter iritativ la astmatici sau adesea productiv, în cazul bronşiticilor. Trezirile nocturne, atunci când le-am întâlnit au fost apanajul astmaticilor (48%). Dispneea a fost prezentă la 61% iar wheezing-ul şi limitarea efortului la 48% dintre pacienţi. Calcularea scorului clinic mediu are un aport mai bun decât frecvenţa simptomelor, corespunzând mult mai bine treptei de severitate aferente clasificării GINA.
Urmărind dinamica simptomatologiei observăm la lotul de astmatici o ameliorare semnificativă pentru scorurile privind simptomele matinale (figura 1), trezirile nocturne (figura 2) şi pentru simptomatologia aferentă rinitei alergice (figura 3), iar pentru lotul pacienţilor cu bronşită, semnificaţia a fost doar în ceea ce priveşte dispneea (figura 4). Pentru celelalte scoruri, modificărlile nu sunt semnificative.Deoarece evaluarea scorurilor la momentul T12 este numai un instantaneu ni s-a părut mai potrivit să comparăm scorurile la start cu medianele scorurilor intermediare, încât T12 din figurile respective, reprezintă mediana valorilor T4 – T12.


Astfel în cadrul fiecărui lot (atât cu astm cât şi cu bronşite) am aplicat testul neparametric Wilcoxon (semnul rangurilor) şi am obţinut rezultatele (tab. 3 şi 4):

La comparaţia scorurilor dintre loturile de studiu cu cele de control, am aplicat testul neparametric Mann-Whitney suma rangurilor, obţinând următoarele rezultate (tab 5 şi 6):

Faptul că aprecierea globală a tuturor simptomelor între cele 2 loturi (de studiu şi de control) are o semnificaţie mult diferită de semnificaţiile obţinute pe fiecare simptom în parte, se datorează numărului insuficient de cazuri.
Monitorizarea funcţiei pulmonare atât la astmatici cât şi la bronşitici nu a indicat o ameliorare semnificativă: la astmatici VEMS: 74,54 ± 4,35% la T0 şi 77,12 ± 6,13% la T12m, la bronşitici 76, 18 ± 12,14% la T0 şi 74,45 ± 4,67% la T12m.
Luând ca număr acceptabil de recidive/an cifra 2, atât pentru lotul cu astm cât şi pentru lotul cu bronşită, grafic evidenţiat în figurile 5 şi 6 , am comparat cu testul Z de semnificaţie, proporţiile 4 din 10 indivizi (astm, lotul I, de studiu ) cu 8 din 9 indivizi (astm, lotul II, de control ) şi am obţinut valoarea p = 0.0414 (diferenţe semnificative); analog, proporţiile 1 din 7 indivizi (bronşită, lotul I, de studiu) cu 3 din 4 indivizi (bronşită, lotul II, de control) şi am obţinut valoarea p = 0.0749 (diferenţe semnificative la limită, având în vedere numărul mic de subiecţi investigaţi).

La un chestionar simplu privind evaluarea a calităţii vieţii, majoritatea bolnavilor (67%) au afirmat o îmbunătăţire, 30% nu au sesizat vreo ameliorare, iar 1 (3%) înrăutăţire.

Discuţii
Transportul de sare şi apă prin spaţiile alveolare şi epiteliul căilor aeriene distale este în curs de descifrare, alterările acestuia fiind implicate în generarea unor boli grave: fibroza chistică, pseudoaldosteronism. Studiile moleculare, celulare, şi pe animale au demonstrat că reabsorbţia fluidului din spaţiile aeriene distale ale plămânului este un fenomen dirijat de un transport activ al sodiului. Mai multe studii in vivo, in situ, sau pe plămân izolat au identificat mecanisme catecolamin-dependente, cât şi alte mecanisme independente care modulează transportul de fluide prin activarea pompelor de Na, K-ATPaze, sau prin creşterea uptake-ul apical datorită deschiderii unor „canale pentru apă”(numite şi aquaporine, de 30 kDa). (Matthay M Folkesson H., - 1996). Din acest motiv, intervenţii care caută să modifice osmolaritatea fluidului bronşic periciliar pot avea consecinţe importante asupra homeostaziei locale şi funcţionalităţii pulmonului.
Anderson SD, Spring J (1997) într-un studiu extrem de riguros, a comparat efectul inhalării aerosolilor umezi de NaCl 4,5 % cu cel al inhalării lor sub formă de pulbere uscată, în cantităţi variabile ( 5, 10, 20 sau 40 mg/capsulă). Rezultatele au fost superpozabile şi reproductibile, concluzionând că pulberea uscată poate substitui NaCl sub forma de aerosoli umezi (soluţie) în testele de provocare sau evaluare a hiperreactivităţii bronşice. Penetrabilitatea ar fi determinată în primul rând de magnitudinea bronhoconstricţiei în momentul inhalării (Laube B, Swift D - 1986) şi apoi de tonicitatea aerosolului (Phipps P, Gonda - 1994) în sensul că soluţiile hipotone pătrund mai adânc.
Studii numeroase au acreditat ideea că aerosolii hipertoni (4,5%) de NaCl induc hiperreactivitate bronşică, motiv pentru care sunt folosiţi în clinică la testele de provocare alături de histamină, metacholină, după unii autori (Riedler J, Reade T – 1994) având chiar o mai mare specificitate şi valoare predictivă decât primele. Aerosolii izotoni nu au însă efecte nocive.
Totuşi, concentraţiile de aerosoli non-izotone, fie ele hiper sau hipo, prin modificarea osmolarităţii fluidului periciliar bronşic pot precipita o criză bronhospastică (Basir R – 1995, Smith C 1987); există dovezi că modificarea osmolarităţii fluidului din căile aeriene cauzează eliberarea unor mediatori din celulele inflamatorii bronşice.
Pe de altă parte, speleoterapia oferă un exemplu natural de impact benefic asupra majorităţii bolilor pulmonare cronice. Speleoterapia se referă la utilizarea mediilor subterane ( în special minele de sare) în tratamentul bolilor pulmonare obstructive cronice. Puţin cunoscută în USA şi Anglia, procedeul a cunoscut o utilizare largă în Europa Centrală şi de Est. Totuşi şi în Vest, autori precum Sadoul P (1981) o menţionează ca având efecte benefice la peste 90% din astmaticii care au apelat şi la această alternativă terapeutică.
Chernova O, Matiushina S (1996) au arătat capacitatea speleoterapiei din minele de sare de a scădea contaminarea microbiană a căilor respiratorii superioare (în special cu stafilococi), la copii cu alergie respiratorie. Capacitatea bactericidă ar fi explicată prin efectele imunomodulatorii complexe pe care le induce procedura: creşterea numărului şi a activării limfocitelor T, normalizarea numărului de limfocite B, creşterea nivelului IgA (Simionka I, Chonka I – 1989). Abdullaev A şi Gadzhiev K (1993) demonstrează pe 216 copii cu astm atopic, eficienţa speleoterapiei în diminarea sindromului obstructiv. Ulterior, Gorbenko P şi Adamova I (1996) pe 18 pacienţi cu astm bronşic atestă efectul de scădere a hiperreactivităţii bronşice consecutiv expunerii la haloterapie. În aceeaşi perioadă, Borisenko L şi Chervinskaia (1995), precizează concentraţia de ionilor de NaCl aerodispersaţi sub formă de pulbere uscată cu valoare terapeutică, ca fiind cuprisă între 1 – 5mg /m3 .
Plecând de la asemenea considerente, metoda propusă de noi a fost gândită ca o micro-speleoterapie artificială.
Am realizat o aerosolizare continuă de pulbere uscată de NaCl, care dispersată într-un mediu ambiental larg, cum este incinta unei camere, am presupus că nu ar realiza niciodată în timp de 8-12 ore o concentraţie hipertonă, ci din contra. Totuşi, necunoaşterea cantităţii de ioni livrată/min în mediu şi/sau concentraţia/m3 , reprezintă nişte limite ale studiului de faţă. În viitor, posibilitatea cuantificării acestora ar oferi certitudinea evitării realizării unor concentraţii de aerosoli non-izotone
Numai un singur pacient, un astmatic, a acuzat o înrăutăţire a stării generale după introducerea aeroionizării cu „Salin”; nu ştim dacă este vorba de o pură impresie subiectivă sau de realizarea unei concentraţii atmosferice a Na care creşte HRB, deoarece a refuzat efectuarea testului de bronhoprovocare cu metacolină..
Deşi funcţia pulmonară nu apare modificată, ameliorarea unor simptome precum senzaţia de „gât umed” cu acuze de impurităţi/secreţii stagnante pe faringe-trahee, creşterea permeabilităţii nazale (nas desfundat), cu dispariţia uneori a sforăitului, rărirea tusei, scăderea cantităţii de spută şi facilitarea evacuării ei, revenirea mirosului (2/5), au asigurat bolnavilor nopţi mai liniştite, cu simptomatologie matinală atenuată, cu fenomene de rinita mult mai rare şi mai puţin disconfortante, toate acestea reflectându-se în ameliorarea calităţii vieţii.

Concluzii
Ca tratament adjuvant, aeroionizarea forţată a aerului, deşi nu îmbunătăţeşte semnificativ funcţia pulmonară, ameliorează totuşi calitatea vieţii bolnavilor şi diminuă rata internărilor anuale. De remarcat şi facilitatea metodei: fără riscuri, ieftină şi adaptată la spaţiul de locuit.

Bibliografie
ANDERSON SD., SPRING J., MOORE B. and colab., The effect of inhaling a dry powder of sodium chloride on the airways of asthmatic subjects, Eur. Respir. J. 1997 Nov; 10(11): 2465-73 Related articles, Books. ABDULAEV AA., GADZHIEV KM., EIUBOVA AA., The efficacy of speleotherapy in salt mines in children with bronchial asthma based on the data from immediate and late observations, Vopr. Kurortol. Fizioter. Lech. Fiy. Kult. 1993 Sept-oct: (5): 25-8; Barry P, Fouroux B, Pedersen S et al., Nebulizers in childhood., Eur Respir Rev., 2000; 10:76, 527-535. BASIR R., LEHRMAN SG., DE LORENZO LJ.AND COLAB., Lack of significant bronchial reactivity to inhaled normal saline in subjects with methacoline challenge test, J Asthma 1995; 32 (1): 63-7; Boe J, Dennis J, O’Driscoll B., ERS nebulizers guidlines: clinical aspects., Eur Respir Rev 2000, 10:76, 495-496. BORISHENKO LV., CHERVINSKAIA AV., STEPANOVA NG., The use of halotheraphy for the rehabilitation of patients with acute bronchitis and a protracted and recurrent course, Vopr. Kurortol. Fizioter. Lech. Fiz. Kult. 1995 Jan-Feb.; (1) : 11-5; CHERNOVA OP., MATIUSHINA SB., VOLIANIK MN. and colab., The dynamics of the persistence characteristics of staphylococci under the action of the microclimate of a speleotherapy mine, Zh. Mikrobiol Immunobiol. 1996 May-Jun: (3): 78-80; GORBENKO PP., ADAMOVA IV., SINITSYNA TM., Bronchial hyperreactivity to inhalation of hypo- and hyperosmolar aerosols and its correction by halotherapy, Ter. Arkh. 1996; 68(8): 24-8. Juniper EF., O’Byrne, Guyatt G et al, Development and validation of a questionnaire to mesure asthma control., Eur Respir J 1999; 14: 902-907. Juniper EF., O’Byrne, Ferrie P et al., Measuring asthma control: clinic questionnaire or daily diary ? Am J Respir Crit Care Med 2000; 163:1330-1334. Kugelman A, Durand M, Garg M et al., Pulmonary effect of inhaled furosemide in ventilated infants with severe bronchopulmonary dysplasia., Pediatrics., 199799., 71-75. LAUBE BL., SWIFT DL., WAGNER HN. Jr. and colab., The effect of bronchial obstruction on central airway deposition of a saline aerosol in patients with asthma, Am. Rev. Respir. Dis. 1986 May, 133 (5): 740-3. MATHAY MA, FOLKESSON HG, VERKMAN AS., Salt and water transport across alveolar and distal airway epithelia in the adult lung, Am. J. Physiol. 1996 Apr. 270 (4 Pt 1): L487-503; PHIPPS PR., GONDA I., ANDERSON SD.and colab., Regional deposition of saline aerosols of different tonicities in normal and asthmatic subjects, Eur. Respir. J. 1994, Aug.; 7(8): 1474-82; RIEDLER J., READE T., ROBERTSON CF., Repeatability of response to hypertonic saline aerosol in children with mild to severe asthma, Pediatr. Pulmonol. 1994 nov, 18(5) : 330-6. SADOUL P., Maladies chroniques des bronches., edite par PIL., pg., 195-196., 1982. SIMIONKA IUM., CHONKA IAV, POP IL., Effect of the microclimate of salt mines on T- and B- lymphocyte function in bronchial asthma patients, Vrach Delo 1989 Mar.; (3): 57-9;

EXPUNEREA LA AEROSOLII DE CLORURĂ DE SODIU

Gheorghe Vasile Moscaliuc*, C.Pascu**
*Spitalul Militar Clinic de Urgenţe Iaşi
** Tehno Bionic Buzău


Abstract:Expunerea pacienţilor cu afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare la aerosolii de clorură de sodiu fin micronizaţi (1-5µm), cu ajutorul inhalatorului SALIN cu mască. Cuvinte cheie: IACRS, clorura de sodiu, mucusul respirator

O serie de lucrări ştiinţifice publicate se referă la studii clinice asupra unor pacienţi cu suferinţe cronice ale căilor respiratorii şi care au fost expuşi la aparatul SALIN (4,5).
Reamintim că acesta realizează într-o încăpere obişnuită o atmosferă asemănătoare cu cea din sanatoriile saline (PRAID, TG.OCNA etc.).
Acelaşi colectiv de cercetători de la TEHNO BIONIC BUZĂU, conduşi de chimist C-TIN PASCU, a realizat un dispozitiv de administrare a cristalelor de NaCl fin micronizate (1-5µm) într-un debit crescut cu ajutorul măştii de inhalaţii. Rezervorul de NaCl, de forma unui cartuş filtrant este conectat pe de o parte la o pompă de aer, iar pe de altă parte la masca de inhalaţii ce se aplică pacientului, dispozitivul fiind denumit INHALATOR INDIVIDUAL SALIN cu masca.

MATERIAL ŞI METODĂ

Am folosit un număr de 6 inhalatoare individuale SALIN cu mască pentru adulţi şi 4 pentru copii, furnizate de TEHNO BIONIC BUZĂU.
Am selectat două loturi de pacienţi cu diagnosticul de infecţie acută a căilor respiratorii superioare (I.A.C.R.S.). Fiecare pacient a fost selectat astfel încât să nu sufere de vreo maladie cronică care să prevaleze asupra accidentului acut actual.
Primul lot, numit S, a fost compus din 45 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, şi 15 copii între 1 an şi 16 ani. Al doilea lot, numit, non S, format din 32 de adulţi, cu vârste între 20 şi 42 de ani, şi 10 copii între 1,2 şi 15 ani.

Cele două loturi au beneficiat de un tratament standard, clasic al afecţiunii şi anume:
-OLINTH
-MOVALIS sau TILCOTIL sau NUROFEN
-VIT.”C”
-LORATADINA
-POLIDIN, ALGOCALMIN
-AEROSOLI cu FLUORORINIL
-CLOROCEF la nevoie
-bună şi corectă HIDRATARE

În plus faţă de lotul non S, lotul S a beneficiat de expunerea la aerosolii de NaCl generaţi de inhalatorul individual SALIN. Inhalaţiile s-au efectuat timp de 10 zile pentu fiecare pacient, în câte 3 reprize pe zi, fiecare cu o durată de 30 de minute.

Am urmărit o serie de manifestări clinice ale I.A.C.R.S. la cele două loturi şi felul în care acestea au evoluat pe durata tratamentului:

1. CEFALEEA
2. ASTENIA
3. OBSTRUCŢIA NAZALĂ
4. RINOREEA
5. FEBRA
6. TUSEA ŞI EXPECTORAŢIA

Studiul a fost efectuat în Clinica ORL a Spitalului Clinic Militar de Urgenţe Iaşi, în perioada aprilie-noiembrie 2004.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

CEFALEEA ca simptom iniţial a fost prezentă la toate cazurile din ambele loturi. Sub tratament standard aceasta a fost amendată după 48 de ore la ambele loturi (Fig. 1).


ASTENIA, prezentă la toate cazurile studiate, a diminuat începând din a 3-a zi de tratament, dispărând după 3 zile în cazul lotului non S şi după 24 de ore la lotul S.


OBSTRUCŢIA NAZALĂ a fost semnificativ diminuată în lotul S, la 24 de ore după începerea tratamentului, în timp ce la lotul non S permeabilizarea foselor nazale a fost realizată după aproximativ 5 zile (Fig. 2).



RINOREEA a suferit modificări calitative semnificative în lotul S, aceasta devenind rapid mucoasă şi sero-mucoasă, spre deosebire de non S. În lotul non S rinoreea muco-purulentă s-a menţinut mai mult timp, supunând bolnavul la efort chinuitor pentru eliminarea mucozităţilor nazale. La toţi copiii din lotul non S şi jumătate dintre adulţi am recurs la fluidifierea mucozităţilor nazale cu ajutorul soluţiilor saline.
FEBRA a fost decelată la 40% dintre pacienţii ambelor loturi şi a fost redusă după 24 de ore de la începerea tratamentului.
TUSEA ŞI EXPECTORAŢIA, ca şi în cazul rinoreei, a suferit modificări calitative, pozitive la lotul S. Aceasta a devenit umedă, productivă, ceva mai abundentă şi cu o consistenţă scăzută. Expectoraţia uşor de eliminat dă senzaţia de epurare a căilor respiratorii în care pătrunde o cantitate sporită de aer. Tipul de tuse chinuitoare s-a menţinut pe tot timpul tratamentului la lotul non S.
De remarcat că tusea seacă, superficială, fără referinţă bronho-pulmonară, a persistat încă 2-3 săptămâni la pacienţii din ambele loturi.

DISCUŢII ŞI CONCLUZII

Clorura de sodiu fin micronizată (1-5 µm) este uşor aspirată în căile aeriene superioare şi inferioare. La acest nivel se dizolvă în faza de sol a peliculei de mucus ce tapetează epiteliul respirator. De aici, prin efect osmotic local, apa din ţesutul interstiţial este atrasă către lumenul căilor respiratorii. În acest mod, edemul inflamator scade iar cantitatea de mucus creşte. Acesta devine mai fluid şi este mobilizat cu uşurinţă de către cilii vibratili ai celulelor epiteliale respiratorii, pentru a fi eliminat la nivelul faringelui şi apoi expectorat prin tuse.
Prin acest mecanism simplu NaCl are un efect benefic la nivelul căilor respiratorii, amendând o serie de simptome regăsite în afecţiunile acute ale aparatului respirator.
Administrarea de NaCl în debit crescut pe mască de inhalaţii se dovedeşte a fi un bun ajutor în tratamentul I.A.C.R.S.


BIBLIOGRAFIE


1. Dubreuil C., Vautel J.M., Traitement allopathique de la rhinite allergique, J.Fr.O.R.L., vol43, Suppl. Allergol. Clin., 1994, 46-48
2. Lund V., Rapport international de consensus sur le diagnostic et le traitement de la rhinite, Rev. Fr. Allergol., 1995, 35, Sup. Nr.2
3. Siniţchi Georgeta, Actualităţi în patologia alergologică, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1995
4. Gheorghe Vasile Moscaliuc, C.Pascu, Aparatul SALIN – Un adjuvant important în tratamentul alergiilor căilor respiratorii superioare-studiu clinic, Rev. Med. Chir., Soc. Med.Nat. Iaşi, 2003, 107, 2, 331-336
5. Gheorghe Vasile Moscaliuc, Roxana Chiruţă, C.Pascu, Influenţa microclimatului realizat de aparatul SALIn asupra rinopatiei alergice-studiu clinic efectuat pe un lot de 36 de pacienţi, Rev. Med. Chir., Soc. Med.Nat. Iaşi, 2004, 108, 1, 299-302.

Obtinerea aerosolilor salini uscati pentru medii terapeutice

Inhalatorul salin individual

-raport experimental preliminar-

prof. dr. ION SANDU* ,CONSTANTIN PASCU – chimist**, VASILE VICTORITA – inginer chimist**
* Universitatea „Al.I.Cuza Iasi
**S.C. TEHNO BIONIC S.R.L. Buzau

Lucrarea prezinta date experimentale privind concentratia si distributia granulometrica a aerosolilor salini masurati in salina Slanic Prahova, comparativ cu aerosolii salini uscati generati in inhalatoarele individuale produse dupa un procedeu propriu, brevetat, de catre firma Tehno Bionic Buzau.
Determinarile din salina Slanic Prahova, salina utilizata ca baza de tratament in afectiuni respiratorii, au implicat notarea parametrilor climatici (temperatura aerului, umiditatea relativa si diferenta de nivel fata de suprafata) , precum si determinari ale distributiei particulelor si a salinitatii totale a aerului.
Determinarile de distributie de particule au fost realizate cu ajutorul numaratorului de particule cu laser SIBATA GT 321 care determina numarul de particule intre 0,3 si 5 microni, pe intervalele 0.3-0.5, 0.5-1, 1-2, 2-5 si peste 5 microni, cu valori exprimate ca numar particule pe picior cubic.
Salinitatea totala a fost masurata printr-o metoda conductometrica diferentiala care face obiectul unui dosar de inventie propriu. Aerul salin este trecut prin niste barbotoare speciale, masurand modificarile de conductibilitate cu aparatul C833 produs de firma CONSORT Belgia.


Calcule salinitate - Slanic Prahova 27.05.05



Temperatura 12,5 ° C, umiditate relativa 65 %, adancime 210 m

Salinitate din determinari conductometrice : 0,238 mg NaCl/ m cub aer

Valorile determinate de crestere a salinitatii solutiei din barbotoare au fost de 0.7 microSiemensi / 30 minute


Calcule salinitate - cartus 738 N 18.05.05

Salinitate din determinari conductometrice : 0,034 mg NaCl/ m cub aer

Valorile determinate de crestere a salinitatii solutiei din barbotoare au fost de 0.2 microSiemensi / 60 minute

Au fost exprimate la calculele de salinitate din determinari granulometrice doua valori, reprezentand cele doua modele estimate de forma a particulelor de aerosoli salini, respectiv forma sferica si forma cubica. Chiar daca forma de cristalizare a NaCl este cubica, microcristalele este cel mai probabil sa aiba forma sferica, fiind formate din structuri de cristale.

OBSERVATII

1- In cazul determinarilor la Slanic Prahova se observa o mare diferenta intre salinitatile determinate prin numarul de particule si masuratorile conductometrice ( 0,011 – 0,022 fata de 0,238 mg NaCl / m cub aer)
2- In cazul determinarilor pentru cartusul de inhalator, se poate observa o corelare buna intre valorile determinate prin cele doua metode 0.0382, la estimarea de forma sferica a particulelor, fata de 0.0340 prin conductometrie.
3- Valorile de salinitate prin determinari granulometrice sunt mai mari( x 3 ) la cartusele de inhalator fata de valorile obtinute in salina

Distributia masica pe dimensiuni granulometrice Slanic Prahova – serie 1 si cartus 738 N- serie 2
(volum in μ cubici – dimensiuni particule in μ )

1- Valorile de salinitate prin determinari conductometrice sunt mult mai mici (x 1/7) la inhalator fata de in salina
2- Din distributia granulometrica se poate observa ca in salina numarul de particule in zona 0.3-0.5 este mult mai mare ( x 24 )fata de aerosolii produsi de inhalator. La inhalator este mult mai mare ponderea particulelor peste 1 micron comparativ cu valorile din salina. Valorile sunt prezentate grafic in Diagrama 1

CONCLUZII

1- Corelarea buna salinitate-granulometrie la inhalator ne determina sa afirmam ca in salina Slanic Prahova este foarte probabil ca ponderea masica principala sa fie data de particle sub 0.3 microni care nu se pot determina cu numaratorul cu laser. Numarul foarte mare de particule in domeniul 0.3-0.5 microni este un argument suplimentar in favoarea acestei afirmatii.
2- Distributia granulometrica a aerosolilor salini este esential diferita intre salina Slanic Prahova si inhalatorul individual, prin mutarea ponderii de masa dinspre particulele sub 0,5 microni catre cele peste 1 micron
3- Distributia granulometrica majoritara peste 1 micron la inhalator poate fi considerata un avantaj pentru utilizarea in terapiile inhalatorii in care particulele sub 1 micron sunt foarte slab fixate de epiteliul respirator.
4- La inhalator, ponderea mult mai mare a particulelor peste 1 micron poate asigura un aport de aerosoli salini uscati cu efect terapeutic comparabil cu expunerea la aerul din sanatoriile saline.

Carte tehnica

Dispozitiv Medical Clasa IIa
TEHNO BIONIC SRL

SPECIFICATII
- dimensiuni (ambalaj) : aprox. : 185x155x70 mm
- greutate netă : 0, 5 kg; greutate brută (ambalat) : 0,6 kg ; pompa de aer: 0,325 g
- tensiune de alimentare : 220...240 V c.a./ 50 Hz
- debit de aer : 2 l/min
- putere absorbită : 3, 5 VA
- siguranţa fuzibila: T32 mA 250 V c.a.
- nivel de zgomot : 60 dBa
- pompă de aer : tip Resun AC 9601
- presiune : 0, 012 MPa
- temperatura de stocare : 5 ... + 40 °C
- umiditate : 45 ... 65 %
Pompa de aer este de tip pompă cu vibrator/diafragmă. Pompa, alimentată la priză aspiră aerul atmosferic printr-un filtru textil, fixat sub carcasă, care asigură un aer curat şi o întrebuinţare îndelungată şi îl împinge într-un tub cu diametru mic cu ajutorul unei diafragme care vibrează.
Carcasa este cu pereţi groşi pentru o funcţionare silenţioasă şi se sprijină pe patru postamente din cauciuc care realizează o absorbţie suplimentară a zgomotului.
TEHNO BIONIC SRL

Vă mulţumim că aţi ales produsele noastre, în particular Inhalatorul salin individual.
Performanţele acestui aparat vă vor satisface complet. Vă rugăm să citiţi cu atenţie aceste instrucţiuni înainte de a utiliza aparatul.

Clasificare
Conform SR EN 60601-1+A1+A2+A13:2001, Aparate electromedicale :
a) aparat cu alimentare electrică de la reţeaua de curent alternativ;
b) aparate de clasa II, după tipul de protecţie împotriva şocurilor electrice;
c) parte aplicată de tip B, după gradul de protecţie împotriva şocurilor electrice ;
d) echipament dezinfectabil;
e) aparat neprotejat la o utilizare în prezenţa unui amestec inflamabil cu aer sau cu oxigen sau cu protoxid de azot;
f) grad de protecţie : IP 20;
g) aparat cu regim continuu.
h) aparat portabil.

Descriere simboluri :
Parte aplicată de tip B
Aparat de Clasa II

Reguli de siguranţă
Când folosiţi un aparat electric, dvs. ar trebui întotdeauna să urmaţi măsurile de protecţie. Nu instalaţi şi nu folosiţi acest aparat decât după ce a-ţi citit şi înţeles instrucţiunile din această carte tehnică.
Atenţie – pentru a reduce riscul de arsuri, şocuri electrice, foc.
1) Produsul nu trebuie să stea nesupravegheat când este introdus în priză.
2) Este necesară supravegherea când acest produs se întrebuinţează de copii sau persoane cu handicap.
3) Nu utilizaţi acest produs dacă :
a) Este deteriorat cablul de alimentare,
b) Nu lucrează în mod corespunzător,
c) A căzut în apă.
Returnaţi produsul producătorului pentru examinare şi reparaţii.
4) Păstraţi aparatul departe de căldură şi suprafeţe fierbinţi.
5) Nu blocaţi orificiul de eliminare a aerului. Poziţia corectă de utilizare a cartuşului filtrant este cea verticală. Nu plasaţi pompa de aer pe suprafeţe care ar putea obtura filtrul de intrare al aerului.
6) Nu folosiţi niciodată aparatul în timpul somnului.
7) Conectaţi pompa de aer la o priză corespunzătoare.
Nota : Nu utilizaţi pompa de aer în alte scopuri.
8) Deconectaţi întotdeauna acest aparat îndată după utilizare.
9) Cordonul de alimentare nu poate fi înlocuit. Dacă se defectează, pompa se scoate din uz.
10) Feriţi aparatul de şocuri mecanice puternice.
11) Nu depozitaţi şi nu utilizaţi aparatul în medii cu umiditate excesivă, în spaţii cu mult praf, în spaţii cu aerosoli uleioşi sau expus la stropiri cu apă.

Alimentare
1) Aparatul se conectează la o tensiune de 220...240 V, curent alternativ la o priză obişnuită.
Atenţie - utilizarea unui cordon de alimentare defect poate cauza şocuri electrice.
INTRODUCERE
Inhalatorul salin individual utilizează un procedeu de noutate absolută în tratarea salină a aerului, bazat pe trecerea forţată a aerului printr-un cartuş cu o structură specială, complexă.
Aerul suferă un proces de filtrare avansată, suferă modificări de ionizare şi este îmbogăţit semnificativ în aerosoli de clorură de sodiu cu particule de 1-5 microni având astfel efecte terapeutice semnificative în diverse afecţiuni ale căilor respiratorii superioare şi inferioare: astm, rinite, bronşite, sinuzite, alergii respiratorii.
Inhalatorul este constituit dintr-o pompă de aer de mare fiabilitate, alimentată la 220...240 V c.a., tub PVC de legătură, cartuş filtrant cu recipientul de păstrare şi mască. Este important în utilizare să se aşeze masca pe faţă, astfel încât cartuşul să fie în poziţie verticală în perioada utilizării.

Cartuşul filtrant există în trei variante constructive : N, Forte şi L.

Uzual, inhalatorul se livrează cu un cartuş de tip N. Celelalte tipuri de cartuşe se livrează numai la recomandarea medicului.

In cazul cartuşelor filtrante tip N şi Forte, aerul de la o pompa de aer trece prin stratul de granule de la partea inferioară a cartuşului şi îl antrenează într-o mişcare de “fierbere” extrem de vizibilă. Aerul sub presiune erodează microcristalele de sare creindu-se aerosoli salini care traversează stratul superior de granule îmbogăţindu-se în aerosoli de clorură de sodiu cu particule de 1-5 microni.

Cartuşul filtrant tip L este conceput pentru o utilizare specială, îndelungată, conţinând numai granule extruse de sare, emiterea de particule saline de 1...5 microni fiind ponderată.
Când inspiraţi aerul produs de aparat, particulele de sare pătrund în căile aeriene superioare şi inferioare, unde se dizolvă în faza de sol a peliculei de mucus ce tapetează epiteliul respirator. Acesta devine mai fluid şi este mobilizat cu uşurinţă de către cilii vibratori ai celulelor epiteliale respiratorii, pentru a fi eliminat la nivelul faringelui şi apoi expectorat prin tuse.

Aparatul nu are contraindicaţii.

Nu folosiţi aparatul mai mult de 30 minute în trei reprize pe zi (pentru cartuşele tip N şi Forte).

Inainte de prima utilizare este recomandată pornirea inhalatorului timp de 30-60 minute, fixat de un suport oarecare, astfel încât cartuşul filtrant să fie în poziţie verticală pentru a elimina eventualele cantităţi în exces de pulberi de sare formate la transport.

Inainte de folosire fiţi sigur că aparatul este curat (masca a fost ştearsă).

După utilizare scoateţi cartuşul filtrant şi introduceţi-l în cutia de ambalare pentru păstrare, ferindu-l astfel de acţiunea umidităţii atmosferice. Dacă umiditatea aerului depăşeşte 60 %, păstrarea incorectă a cartuşului duce la blocarea stratului microcristalin şi la pierderea efectului terapeutic.

Punere în funcţiune
1. Aşezaţi pompa de aer pe o suprafaţă plană rigidă.
2. Introduceţi cablul de alimentare al pompei în priză (tensiune 220...240 V, curent alternativ). Pompa trebuie să emită un zgomot mic şi observaţi dacă la capătul tubului PVC (C3) există un curent de aer.
Dacă acest efect nu apare pompa nu funcţionează şi trebuie verificată.
3. Se scoate cartuşul din recipient care se închide imediat cu capacul. Montaţi capătul tubului PVC la racordul (D6, pentru cartuşele tip N şi Forte şi D3, pentru cartuşul tip L) de la partea inferioară a cartuşului filtrant şi observaţi fenomenul de „fierbere” al stratului microcristalin inferior (D5).
Dacă acest fenomen nu se produce, cartuşul filtrant poate fi umed.
Pentru remediere puneţi cartuşul în cutia de păstrare în prezenţa silicagelului timp de 10-20 h. Ulterior agitaţi cartuşul pentru a desface microcristalele stratului inferior şi verificaţi funcţionarea cu pompa de aer.

In timp, granulele de silicagel colorate în albastru îşi vor schimba culoarea în roz şi trebuie neapărat să schimbaţi cartuşul.
In cazul cartuşului filtrant tip L se va observa prezenţa unui curent de aer la racordul de la mască.
4. Ataşaţi la racordul capacului superior (D3, pentru cartuşele tip N şi Forte şi D1, pentru cartuşul tip L) masca (B2).
5. Aşezaţi masca pe faţă şi inspiraţi aerul filtrat îmbogăţit în aerosoli salini generaţi de cartuşul filtrant.
6. La sfârşitul tratamentului, (max. 30 minute pentru cartuşe tip N şi Forte), se ia masca de pe faţă şi se deconectează pompa din priză.
7. Se detaşează cartuşul filtrant şi se introduce în recipientul prevăzut cu silicagel.
8. Se şterge masca cu o bucată de bumbac şi se dezinfectează cu spirt.

Periodic se recomandă spălarea măştii cu apă, săpun lichid şi clătirea cu apă din abundenţă.
Recomandări terapeutice

Se recomandă utilizarea inhalatorului zilnic, în reprize care vor creşte gradat de la 5 minute la 30 minute, de la una până la trei reprize zilnice de utilizare, pentru cartuşele tip N şi Forte; cartuşul tip L este pentru utilizare continuă.

ATENŢIE:
Nu întrerupeţi şi nu modificaţi tratamentele curente !
Respectaţi sfaturile medicului dumneavoastră curant !
Nu forţaţi comportarea dvs. altfel decât sunteţi obişnuit !
Vă recomandăm insistent, nu forţaţi organismul peste limitele cu care este obişnuit. Aveţi răbdare ca efectul să se stabilizeze !

Schimbarea cartuşului
Pentru menţinerea în parametrii optimi a capacităţii de purificare a aerului, se recomandă schimbarea cartuşului filtrant, după maxim trei luni de la începerea utilizării.

SERVICE
In cazul în care apar defecţiuni :
- pompa nu funcţionează,
- cartuş filtrant deteriorat, tub PVC racord perforat,
- mască deteriorată,
Returnaţi aparatul producătorului, pentru remedieri, care vor fi gratuite în perioada de garanţie şi contra cost în postgaranţie.

Prezentarea generala a aparatului


SaltMed - vedere generala

SaltMed - aparat pentru aerosoli cu aer ionizat negativ

SaltMed - geanta de protectie, capsula speciala ce contine flaconul cu sare, pompa de aer, masca pentru aerosol

Flaconul care contine sarea necesara ionizarii aerului se pastreaza intr-o capsula speciala pentru a se mentine uscata tot timpul

Capsula contine la capatul sau inferior granule ce absorb umiditatea din flaconul cu sare

SaltMed - flaconul cu sare este atasat la masca de aerosoli si la pompa de aer

SaltMed - pompa de aer

Flaconul care contine sare necesara ionizarii aerului

Flaconul ce contine sare atasat la masca de aerosoli



SaltMed - in functiune - se observa cum aerul sub presiune trece prin stratul de sare